NUTRITIE

Dieta functie de afectiuni

1 Alimentatia în diabet

2 Dieta în gastrită şi schimbarea stilului de viaţă

 

 

 

1 Alimentatia diabeticului

Impărţirea caloriilor pe principii nutritive

 

După conţinutul în hidrocarbonaţi, alimentele se clasifică astfel :

- alimente ce conţin 5% glucide :

Legume : varză, conopidă, sparanghelul, lăptucile, spanacul, păpădia, ştevia, andivele, ardeii graşi, vinetele, dovleceii, roşiile, bamele, castraveţii, fasolea verde, ridichile, ciupercile;

fructe : pepenele verde, coacăzele, fragii, portocalele, grapefruit, mandarinele, lămâile, afinele;

- alimente ce contin 10% glucide :

Legume : morcovi, ceapă, praz, sfeclă, ţelină, mazăre verde, carote, varză de Bruxelles;

Fructe : căpşunile, zmeura, murele, merele, piersicile, vişinele, cireşele, strugurii, nucile, alunele;

- alimente ce contin 20% glucide :

Legume : cartofii, fasolea uscată fiartă, lintea şi mazărea uscată fierte;

Fructe : bananele, perele bergamote, prunele, strugurii;

Dintre celelalte alimente bogate în glucide utilizate în mod frecvent în alimentaţie, menţionăm :

- Pâinea - ce conţine 50g HC la 100g;

- Pastele făinoase - ce conţin 20g HC la 100g, când sunt cântărite fierte;

- Mămăliga pripită - ce conţine 10g HC la 100g;

- Laptele şi brânza de vaci - ce conţin 4g HC la 100g;

Alimentele folosite de diabetici se pot împărţi în 3 categorii :

  1. Alimente consumate fără restricţie ( necântărite ): legumele şi fructele cu conţinut sub 5 g HC%
  2. Alimente cantarite consumate zilnic : pâinea ( 50% HC ); făinoasele şi cartofii fierţi ( 20% HC ), orezul, grişul ( 20% HC fierte ); leguminoasele uscate ( 50% HC nefierte ); fructele ( 10% HC ); legumele cu conţinut peste 5% HC, laptele, caşul, urda, brânza

 

Alimente interzise : zahărul, prăjiturile cu zahăr, bomboanele, ciocolata, rahatul, halvaua, siropurile, biscuiţii cu zahăr şi miere, fructele cu conţinut peste 20% HC ( strugurii, prunele, bananele ), băuturile răcoritoare cu zahăr

 

Alimentele indicate

- carnea şi peştele;

- laptele şi derivatele sale ( brânza de vaci, caşul, urda, iaurtul );

- ouă, cu moderaţie, în limita proteinelor permise;

- grăsimile sub formă de unt fără sare, smântână, frişcă, ulei, margarină;

- pâine albă fără sare; ?

- făinoasele ( orez, griş, fidea, în general preparate fără ou);

- legumele şi fructele vor fi consumate cât mai mult crude, fierte sau coapte,

sub formă de salate, sotẻuri, sucuri sau compoturi.

 

 Alimente restricţionate sau interzise

- laptele integral, iaurtul gras, brânzeturile fermentate, brânza de vaci grasă, frişca, smântâna grasă, untul;

- cărnurile grase, peştele gras, conservele de carne şi de peşte de orice fel, mezelurile;

- gălbenuşul de ou, ouăle prăjite, maioneza, sosurile preparate cu gălbenuş şi grăsime multă;

- pâinea ( peste cantitatea stabilită în raţia glucidică ), făinoasele;

- leguminoasele uscate ( fasole uscată, mazăre boabe );

- cartofii ( peste cantitatea stabilită în raţia glucidică );

- stafidele, curmalele, smochinele, bananele, strugurii, nucile şi alunele;

- sosurile preparate cu făină sau grăsime;

- dulciurile concentrate, prăjiturile şi diversele aluaturi.

 

 

Dieta în gastrită şi schimbarea stilului de viaţă

În gastrite se urmăreşte recomandarea unui regim alimentar cât mai aproape de normal, respectând obiceiurile alimentare şi cu evitarea regimurilor monotone, mai ales în condiţiile unei suferinţe de lungă durată a stomacului. Se vor exclude alimentele care agresează mucoasa gastrică : condimentele iritante ( piper, ardei iute, muştar ), alcoolul, alimentele tari, bogate în celuloză grosolană ( ridichi, mazăre şi fasole boabe, ceapă, usturoi, fructe cu coajă şi sâmburi, pâinea neagră, etc ), carnea provenită de la animale bătrâne, bogată în cartilaje, tendoane, aponevroze, şi insuficient prelucrată termic.

Sunt de evitat şi alimentele prea dulci sau prea sărate, care sunt iritante gastric, dar şi alimentele prea reci ( produc vasoconstricţie ) sau prea fierbinţi ( care congestionează mucoasa gastrică ).

Ideea de bază în gastrite este ca alimentaţia să fie fracţionată în 5-6 mese pe zi, pentru a se feri stomacul de încărcarea cu o singură masă săţioasă, iar volumul redus al meselor protejează stomacul de un efort digestiv suplimentar, care ar favoriza decompensarea secretorie şi motorie a sa.

Persoana bolnavă trebuie să renunţe la fumat şi, pe cât posibil, la orice fel de alcool. Deşi în dieta prezentată mai jos alcoolul nu este exclus, el este bine să fie consumat cu mare moderaţie.

   Nu se mănâncă alimente alterate.

Gusturile de dulce, picant, acru sau amar puternic pot declanşa puseuri de gastrită, printr-un mecanism simplu : stimularea gustativă intensă produce o secreţie puternică de sucuri gastrice, care nu sunt suportate de stomacul sensibilizat.

Pentru a se calma durerile de stomac care pot apărea, este bine să se utilizeze ceaiurile medicinale de mentă, muşeţel, chimen şi rostopască.

Terapia nutriţională urmăreşte evitarea oricărui tip de agresiune alimentară asupra stomacului şi a mucoasei digestive.

Alimente permise

  1. Făinoase - Făinoasele albe trebuie fierte foarte bine şi este preferabil să fie servite sub formă de sufleuri sau budinci. Este permisă şi mămăliga, dar foarte bine fiartă. Sunt bine tolerate fulgii de ovăz, orezul, grişul.
  2. Pâinea recomandată este cea albă, veche de o zi.
  3. Carne - Este permisă carnea slabă de vacă, viţel, pui sau porc fără grăsime. Carnea poate fi servită doar sub formă de rasol, sufleu sau budincă. Peştele alb este, de asemenea, permis, doar sub formă de rasol, fript sau copt în pergament.
  4. Alimente care stimulează secreţia gastrică acidă, dar sunt uşor digerabile - supe cremă de legume, sosuri, borşuri de carne.
  5. Lactate – iaurt, kefir ( care nu au lactoză, nu provoacă fermentaţii şi nu inhibă secreţia gastrică ), lapte dulce în asociere cu făinoase, untul proaspăt
  6. Brânzeturi - Sunt permise brânza dulce de vaci, urda şi caşul nesărat.
  7. Ouă - Ouăle sunt premise, dar numai fierte şi moi. Se pot face şi ochiuri româneşti ( în apă fiartă ) sau se pot folosi la sufleuri şi budinci.
  8. Legume - Legumele permise sunt dovleceii, cartofii, morcovii, mazărea. Legumele pot fi servite fierte sau sub formă de piureuri, supe-creme sau sufleuri, sote-uri, supe-creme, ciorbe.
  9. Fructe - Sunt permise sucurile dulci, piureurile de fructe sau compotul. Nu sunt permise decât fructele dulci ( deci nu şi citricele ), bine coapte, fără coajă şi sâmburi.
  10. Materii grase - Sunt permise untdelemnul, gălbenuşul de ou, untul proaspăt.
  11. Băuturi - Este permis lapte, ceai, suc de fructe dulci ( nu citrice ).
  12. Dulciuri - Dulciurile permise sunt sucurile de fructe, frişca, compotul, budincile din făinoase şi dulciurile pe bază de cremă de brânză de vaci, prăjiturile de casă cu mere şi brânză, biscuiţii.
  13. Zahăr - Este permis zahăr cu moderaţie, miere amestecată cu unt.

Alimente interzise

  1. Făinoase - Este interzisă cu desăvârşire pâinea, neagră, . Sunt permişi pesmeţii, în special pentru cei bolnavi de gastrită.
  2. Pâinea – integrală, pâinea proaspătă.
  3. Carne - Sunt interzise carnea grasă, pielea de pui, carnea afumată, mezelurile, vânatul, conservele de carne, şniţelul, tocăturile şi piftia. Sunt interzise, de asemenea, carnea de peşte gras, peştele prăjit sau marinat, precum şi cel afumat sau conservat.
  4. Laptele dulce este contraindicat.
  5. Brânzeturi - Sunt interzise brânzeturile fermentate, grase, sărate sau conservate.
  6. Ouă - Sunt interzise ouăle prăjite sau cele fierte tari.
  7. Legume - Sunt interzise legumele tari şi crude, cum ar fi ridichile, castraveţii, varza, guliile, ardeiul, ceapa, conopida, usturoiul. Nu este permis să se servească legumele prăjite. Murăturile sunt de asemenea de evitat.
  8. Fructe - Sunt interzise nucile, migdalele, alunele, fisticul ( datorită conţinutului crescut de celuloză dură şi grăsimi ).
  9. Materii grase - Sunt interzise untura, slănina, margarina, grăsimile prăjite, smântâna acră, untul sărat sau seul.
  10. Băuturi - Sunt strict interzise lichiorurile, romul, ţuica, sifonul, apa minerală, siropurile, rachiul, cafeaua neagră. Este, de asemenea, interzis să se consume băuturi prea reci sau prea calde.
  11. Dulciuri - Dulciurile interzise sunt aluaturile dospite, îngheţata, aluaturile calde, prăjiturile cu fructe acre, gemul şi dulceaţa. Este bine să fie evitate acadelele şi zahărul ars.
  12. Lichidele se consumă numai între mese, pentru a se evita diluarea sucurilor digestive.

Tratamentul principal al afecţiunii este reprezentat de dieta naturală şi neiritantă, alimentaţie simplă, proaspătă şi bine gătită, repaus fizic şi exerciţii de respiraţie pentru calmare, precum şi terapii naturale de relaxare ( meloterapie, aromaterapie, etc ).

 

Dieta ulcerului cronic

Alimentele permise

 Făinoase – fulgi de ovăz, griş, fidea, tăiţei, orez, spaghete;

 Lactate – lapte dulce simplu sau îndulcit sau asociat cu ceai, cremă de lapte, brânzeturi proaspete de vaci, urdă, caş, unt proaspăt şi nesărat;

Ouă fierte moi sau ochiuri în apă;

Lapte de pasăre, supe mucilaginoase preparate din lapte, făinoase şi puţin unt, supă-cremă de cartofi, carne de pasăre, vacă, viţel, fiartă bine sau coaptă înăbuşit la cuptor, peşte slab – şalău, ştiucă, lin, mreană, păstrăv, calcan fiert, înăbuşit sau la cuptor; supe de legume;

Zarzavaturi şi legume fierte, soteuri, budinci, sufleuri, piureuri, carote, morcovi, dovlecei, conopidă, pregătite cu unt sau untdelemn crud, biscuiţi, pâine albă veche de o zi, prăjituri de casă : gelatină, sufleuri, creme, tarte, compoturi, nu prea dulci şi trecute prin sită sau fructe coapte la cuptor, zeamă de fructe. Supa de carne recomandată se prepară prin introducerea cărnii în apa clocotită, ceea ce duce la formarea crustei care împiedică eliminarea în apă a substanţelor excitosecretorii ( carnea nu va fi consumată, ci doar supa ).

Sunt interzise :

laptele bătut, iaurtul, chefirul, brânzeturile fermentate, ouăle tari, maioneza, peştele gras ( morun, nisetru, somn, cegă ), peştele conservat, sardelele, racii, icrele, carnea de porc, slănina, untura, supele de carne în care carnea a fost pusă la fiert în apă rece ( stimulează secreţia acido-peptică a stomacului ), ciorbele grase, carnea conservată : mezeluri, afumături, cârnaţi; zarzavaturile crude tari : andive, gogoşari, ridichi, varză, castraveţi, ardei; legumele uscate : fasole, bob, linte, mazăre; ciupercile, ţelina, prazul, ceapa, usturoiul, condimentele : muştar, hrean, piper, boia, murături; fructele crude oleaginoase : migdale, alune, nuci; dulciurile concentrate : ciocolata, cafeaua, marmelada, dulceţurile, gemurile, îngheţata, pâinea neagră.

A se evita preparatele culinare nedietetice, precum prăjeli, rântaşuri, sosuri, alimentele prea fierbinţi sau prea reci, apele carbogazoase.

Bolnavul e bine să consume 4-5 mese pe zi. Renunţarea la fumat şi la alcool este subînţeleasă. Un astfel de regim se urmează cel puţin 2-3 ani de la ultima criză; şi după acest timp, majoritatea alimentelor interzise nu se vor consuma. Primăvara şi toamna, perioade de recrudescenţă a ulcerului bolnavul va trebui să respecte o dietă mai severă